Cinema Therapy

Filmele au un mare merit: deşi preferăm unul din personaje şi ne identificăm cu povestea lui, percepem şi perspectivele celorlalte personaje din scenariu, mai uşor decât în viaţă. Actorii îşi interpretează rolurile convingător şi expresiv, şi ne ajută să vedem şi acele aspecte pe care ne-am dori să le ignorăm. În viaţa cotidiană, oamenii ştiu foarte bine să îşi ascundă emoţiile, chiar faţă de ei înşişi. Spre exemplu, cineva e implicat într-o ceartă, însă îşi neagă suferinţa şi furia, şi prin urmare poate părea foarte rece şi îndepărtat de situaţie, ca şi cum nu i-ar păsa. Totuşi, dacă nu mai este nimeni în jur şi nu se mai simte obligat să îşi controleze sentimentele, poate izbucni în lacrimi şi poate lăsa să i se citească pe chip multă durere, furie sau disperare. Într-o lume cu măşti, vedem doar suprafaţa şi e uşor să ne înşelăm în privinţa gândurilor şi sentimentelor reale ale celorlalţi. Avem nevoie de o fină înţelegere psihologică pentru a trece dincolo de aparenţe. Filmele bune ne arată cu suficientă precizie ceea ce ascund oamenii – speranţele, fricile nemărturisite, jocurile şi intenţiile. Ne arată de asemenea ca şi noi suntem ca toţi ceilalţi, deloc diferiţi.

Filme precum "Revolutionary road" sau "Closer" arată dificultăţile de relaţionare ale unei întregi generaţii, şi oricine se poate recunoaşte măcar parţial într-unul dintre personaje.

Filmele sunt terapeutice – în sensul că fac bine – pentru că ajung în universul bine ascuns al unui om şi îi transmit un mesaj reconfortant: "Nu eşti singurul cu astfel de probleme. Situaţia ta nu e atât de rea, şi nici nu e lipsită de speranţă". Despre psihoterapie se spune că nu funcţionează pentru clienţii care nu au avut o relaţie bună cu mama lor, pentru că ei nu pot stabili o relaţie de încredere cu psihoterapeutul, şi nu pot vorbi deschis despre problemele lor. Filmele pot depăşi această rezistenţă, şi pot suplini o vreme rolul unui specialist. Desigur, cand vizionarea filmelor face parte integrată din psihoterapie, este mai sigur că mesajele sunt înţelese corect şi nepărtinitor.

Există şi filme care dau soluţii potrivite pentru ieşirea din anumite crize, când acestea nu sunt grave. Spectatorilor li se arată modalităţi de recăpătare a stimei de sine, de comunicare a emoţiilor proprii, de refuz de a ramâne într-o situaţie abuzivă, de perseverenţă în păstrarea unei atitudini constructive. Cele două filme care o au ca eroină pe Bridget Jones oferă, cu umor şi inteligenţă, o viziune plină de speranţă pentru femeia modernă, cu o stimă de sine scazută, veşnic comparându-se cu alte femei şi într-o luptă constanta şi disperată de a arăta ca în paginile revistelor glossy. În acelaşi stil, găsim filme potrivite pentru situaţii de divorţ, de trădare, de adaptare la venirea pe lume a copiilor, şi pentru orice fel de situaţii problematice.